Notă separată
Fiecare plătește ce a mâncat, de pe telefonul lui.
Șase oameni la masă, doi cu vin și doi care au băut apă. Împărțită la egal, socoteala iese strâmb pentru cineva de fiecare dată. În Klevra nota mesei rămâne una singură, dar fiecare își vede pe telefon partea lui, deja adunată din ce a comandat, și plătește exact atâta.
Cum se împarte, produs cu produs
Pe nota mesei stau toate produsele comandate în seara aceea, fiecare cu prețul lui. Clientul o deschide de pe telefon și își vede partea lui, deja adunată, gata de plată. Ce s-a plătit se marchează pe loc și nu mai poate fi bifat de altcineva, așa că nimic nu se încasează de două ori și nimic nu rămâne pe dinafară. Totalurile se recalculează pe măsură ce lumea plătește. Dacă unul de la masă vrea să acopere și partea altcuiva, bifează și produsele acelea, iar restul rămân cum erau.
Dacă masa vrea o singură notă, primește o singură notă
Nu e nevoie de nimic special. Un singur om adaugă tot pe el și plătește tot, de pe telefonul lui. Sau masa cere nota ca întotdeauna, iar ospătarul o încheie la tejghea, cu bani gheață ori pe terminalul de card pe care îl ai deja. Plata intră tot pe nota aceea, ca la închiderea turei socoteala să fie una singură. Împărțirea e o posibilitate pentru cine o vrea, nu o regulă nouă a casei.
Ce se întâmplă când pleacă cineva mai devreme
Doi se ridică pe la unsprezece, ceilalți mai stau o oră. Cine pleacă își achită partea de pe telefon și iese fără să mai aștepte pe nimeni. Dacă a plecat fără să plătească, produsele lui rămân pe nota mesei și nu dispar nicăieri. Nu mai poate fi ales însă ca plătitor pentru altceva, ca să nu ajungă produse pe cineva care nu mai e în local. Ce a rămas neplătit trece pe cineva de la masă sau se încheie la tejghea, ca orice notă.
De ce nu împărțim la egal
Gneezy, Haruvy și Yafe au publicat în Economic Journal, în 2004, rezultatul unui experiment din care reiese că 80% dintre cei care mănâncă în oraș preferă să plătească individual în locul împărțirii la egal. Motivul îl știe oricine a stat la o masă mare: cine a luat o supă și o apă nu vrea să acopere antricotul altuia. Împărțirea pe produse rezolvă o chestiune de corectitudine între oameni. Atât. Nu spunem că se cheltuie mai mult din cauza ei, fiindcă același studiu arată că tocmai împărțirea la egal e cea care umflă consumul.
Bacșișul
Se cere la plată, după ce omul a fost servit, nu înainte de a gusta ceva. Rămâne opțional, iar suma o alege clientul. Fiecare bacșiș merge cu plata din care a pornit, așa că în rapoarte se vede cât s-a lăsat, pe ce masă și în ce tură. Cine plătește cash lasă bacșiș cash, ca de obicei.
Împărțirea pe produse e o chestiune de corectitudine la masă, nu o metodă de a crește nota. Klevra îți arată cine ce a plătit și cât a rămas, dar înregistrarea plăților pe casa de marcat și bonul fiscal rămân exact cum sunt azi, la tine și la contabilul tău. Comisionul nostru, între 0,5% și 1%, se aplică numai plăților încasate online.
Citește și
Masa se ridică fără socoteli pe șervețel.
Îți faci cont, îți urci meniul dintr-o poză și pui codurile pe mese.