Un meniu din care se comandă e altceva decât un PDF.Un meniu din care se comandă e altceva decât un PDF.

De ce a dispărut meniul cu cod din 2021

Pentru că în spatele codului nu era nimic. Un PDF e meniul tipărit, doar mai mic: nu poți căuta în el, ordinea urmează macheta și nu foamea, iar dacă s-a terminat mielul la opt, la zece încă scrie acolo. Se comanda tot de la ospătar și se plătea tot la tejghea. Clientul a avut bătaia de cap și niciun câștig. Asta nu spune nimic rău despre codurile QR. Spune ceva despre PDF-uri.

Ce se întâmplă când clientul apasă pe un preparat

Intră în comanda lui, o trimite, iar ea apare în același moment pe telefoanele din tură și pe ecranul stației care o pregătește. De aici încolo meniul nu mai e un afiș. E începutul serviciului.

• Înainte să plece la bucătărie, cineva din tură confirmă comanda. Cine nu are nevoie de pasul ăsta îl oprește.
• Produsele merg la stația potrivită: la bar băuturile, la grătar felurile principale.
• Contul rămâne deschis, rundă după rundă. La o masă lungă pot merge două conturi în paralel, iar cine se așază mai târziu intră cu un cod scurt.
• La plată, fiecare își vede partea lui, deja adunată. Bacșișul se cere după servire și rămâne la alegerea lui.
• Cine vrea să plătească la tejghea plătește la tejghea, cu bani gheață sau pe terminalul tău, și pentru plățile acelea nu luăm nimic.
• Clientul vede aproximativ cât mai are de așteptat, ceva de tipul „gata în aproximativ 12 minute”.

S-a scumpit somonul la ora cinci

Atunci la 17:01 în meniu e prețul nou. Modifici produsul în catalog, iar următorul client care scanează vede versiunea nouă. Ce s-a terminat scoți cu un comutator, în loc să tai un rând cu pixul. Autocolantele de pe mese rămân unde sunt, pentru că acolo codul arată spre meniul tău, nu spre un fișier pe care ar trebui să îl încarci din nou. Meniul de prânz și cel de seară pot exista în paralel, fiecare cu zilele și orele lui, iar același preparat poate costa altfel la două locații, fiindcă prețul se poate suprascrie pe meniu.

Alergenii și valorile stau pe preparat

Fiecare produs are câmpurile care altfel ajung pe o foaie lipită lângă casă. Le completezi o dată, iar informația apare peste tot unde apare produsul, în toate meniurile și la toate locațiile. Ce scrii acolo știi numai tu, pentru că numai tu ai fost la oală. Noi punem la dispoziție câmpurile.

• Cei 14 alergeni din Regulamentul (UE) 1169/2011, bifați pe produs.
• Valorile nutriționale, cât le ai.
• Aditivii, ca listă de coduri E.
• Mențiunea pentru preparatele din produs congelat, afișată automat clientului.
• Gramajul porției și descrierea, plus o poză unde ai una care merită.

Până la șase limbi, traduse de tine

Același meniu poate merge în până la șase limbi, iar clientul schimbă singur, fără să vină cineva la masă. Se traduc denumirile tale, cu ajutorul unui asistent, dar fiecare rând trece prin mâna ta înainte să ajungă în sală. E intenționat. O mașină care nimerește „ciorbă de burtă” pe ghicite te face de râs exact la masa la care nu ești.

Cum ajunge meniul pe mese și cât costă

Nu tastezi nimic. Fotografiezi meniul tipărit sau încarci PDF-ul pe care îl ai deja, iar Klevra scoate preparatele din el. Pe urmă treci prin fiecare rând și abia atunci publici. Ajunge cam o oră.

• Etichetele pentru mese le descarci una câte una sau pe toate deodată și le tipărești la orice imprimantă.
• Două seturi tipărite plecă spre fiecare local nou. În afara UE pot apărea costuri de transport.
• De la 19 € pe lună, pe locație, cu plan separat pentru fiecare.
• Între 0,5% și 1% pe plățile online, după plan. Bani gheață și tejghea nu costă nimic.
• Fără contract și fără taxă de instalare. Oprirea se face din panou.
• Logo și culori în toate planurile, ca meniul să semene cu localul tău și nu cu noi.